Arcadia este un nume propriu, o regiune idilică din mitologia greacă, asociată cu natura, simplitatea și fericirea pastorală. În cântec, Lana Del Rey folosește Arcadia nu doar ca o referință geografică la o zonă din Los Angeles, ci și ca o metaforă pentru o stare de spirit sau un loc idealizat.
Ea își descrie corpul ca o hartă a L.A., iar Arcadia devine o parte esențială a identității sale, un loc spre care duc toate drumurile și care este la fel de integral pentru ea precum arterele care pompează sângele. Este un cuvânt poetic care evocă frumusețe, nostalgie și o conexiune profundă cu un loc sau o idee.
Arcadia este o confesiune cinematică în care Lana Del Rey își transformă trupul într-o adevărată hartă a Los Angeles-ului, fiecare curbură devenind un bulevard, o autostradă sau un reper iconic. Artista folosește această metaforă pentru a descrie căutarea identității și a iubirii într-un oraș strălucitor, dar adesea nemilos. Prin imagini de mașini care alunecă pe pielea ei, hoteluri Hilton și cruci pe dealuri, ea oscilează între fascinație și respingere, recunoscând că nu este „nativă”, însă speră să găsească totuși acel loc ideal – Arcadia – unde să fie acceptată așa cum este.
Piesei îi străbate o tensiune constantă între visul american și dezamăgirea personală: „America, I need a miracle” devine un refren al vulnerabilității. Lana vorbește despre ridicarea la „trei sute de picioare” doar pentru a fi doborâtă, însă pleacă mai departe cu ironie, credință și dorința de a-și regăsi paradisul interior. Rezultatul este o baladă melancolică și grandioasă, unde drumurile, venele și melodia în sine pulsează spre aceeași destinație: un sentiment de apartenență, chiar și într-un peisaj care pare să o alunge.