Un marinar sub un cer luminat de lună
Pe insula unei nave fără echipaj
Câteva decenii de nemurire înainte
Un echipaj de-un singur om pentru o călătorie fără întoarcere
Insule, insule pretutindeni
Mă țin la distanță cu pânzele-ntinse
Valurile-mi sărută orice țărm atins
Stâncile abrupte-mi vor batjocori mâna fluturând
Insulari, săteni, marinari universali
Chemându-mă, călăuzindu-mă, monștri din adâncuri
Uragane la orizont, giruete lunatice
Îndrăgostiți naufragiați pe o insuliță îndepărtată
Fluturi trecători, fâlfâind pentru o zi
Glumeți, bufoni, Zeițe, hominide
Albastrul profund, delicios, de dedesubt
Voi cârmi oriunde ziua de mâine e aproape
Aprinde un far ca să pot naviga
Prin furtună, prin nebunie
Aprinde un foc în vatră pentru omul trist cu mâna întinsă
Aprinde un far ca să pot naviga
Prin furtună, urmărind cvintetul
Călărește pe valul cel mai înalt
La cei ce dansează în lumina zilei
Cheiul îndreptat spre stele
Să fac parte din povestea ta
Aici plouă cu cenușă să acopere morții
O insulă a epavelor trecutului
A ta, a apusului nesfârșit
Pajiști de cucută, nisipuri mișcătoare adânci
Un port gol lângă un tărâm deșert
Oglinzi, oglinzi, pretutindeni
Prieteni, ce-au fost pentru o vreme
Acum struguri de vin acru
Stăpâni peste o singură muscă
Totuși, nu regret nicio insulă a solitudinii împărtășite
Tu, cel ce strălucești în cea mai adâncă jale
Las-o așa, retrasule, apa e bună
Cheiul îndreptat spre stele
Să fac parte din povestea ta