„Viva La Vida” ne invită să urcăm pe tronul fragil al unui fost rege care își amintește cum odinioară „marea se ridica la un singur cuvânt al lui”. Melodia lui Coldplay (artist britanic la bază, dar de data aceasta îl prezentăm cu o savoare mexicană) este ca un film epic în care puterea absolută se topește peste noapte, lăsându-l pe protagonist să măture străzile pe care le stăpânea. Clopotele din Ierusalim, corurile cavaleriei romane și referințele biblice colorează povestea cu simboluri grandioase: succesul comparat cu castele ridicate pe „stâlpi de sare și nisip” îl arată trecător, iar teama că Sfântul Petru nu-i va rosti numele subliniază regretele tardive.
Prin versuri pline de imagini istorice, piesa vorbește despre iluzia puterii și despre cum adevărul dispare atunci când singurul scop este coroana. De la gloria strigată de mulțimi la singurătatea unui „păpușar pe un fir”, naratorul descoperă că cei care astăzi te ridică pot mâine să ceară capul tău pe un platou. „Viva La Vida” devine astfel un toast ironic: să trăiești viața, dar fără a uita cât de rapid poate aluneca sceptrul din mână și cât de important este să rămâi onest cu tine și cu cei din jur.