Diluvierà înseamnă "va ploua torențial" sau "va inunda". Este un cuvânt puternic și evocator, care sugerează o ploaie extrem de abundentă, aproape apocaliptică.
În contextul cântecului, Måneskin folosește acest cuvânt pentru a descrie o ploaie metaforică ce va spăla "parole forse inutili" (cuvinte poate inutile). Această imagine dramatică subliniază dorința de a curăța trecutul și de a lăsa în urmă ceea ce nu mai servește, făcând cuvântul memorabil și plin de semnificație.
Piesa Le Parole Lontane de la Måneskin e o explozie de rock italian care vorbește pe șleau despre distanțarea dintre doi oameni. Solistul recunoaște direct că greșeala a fost iubirea oarbă: „Che l'errore tuo è stato amarmi come se domani il mondo fosse uguale” (Greșeala ta a fost să mă iubești de parcă mâine lumea ar fi la fel). Între versuri apare un frig copleșitor și multă anxietate, descrise simplu prin imagini fizice clare, cum ar fi „le gambe stanno cedendo” (picioarele îmi cedează) sau „bevo le lacrime amare” (beau lacrimi amare).
Personajul central căruia i se adresează este Marlena: „Marlena portami a casa che il tuo sorriso è stupendo” (Marlena, du-mă acasă, zâmbetul tău e minunat). În universul Måneskin, Marlena este acea muză sau figură simbolică de care naratorul are nevoie disperată când se simte pierdut. Piesa te trece direct de la frica de singurătate la strigătul refrenului: „le parole lontane giuro te le voglio urlare” (jur că vreau să-ți urlu cuvintele îndepărtate), transmițând perfect panica de a pierde pe cineva chiar dacă celălalt încă respiră același aer.