앙증맞고 [angjeungmatgo] descrie ceva mic, delicat și foarte drăgălaș, cu un farmec adorabil. Este o expresie mai rară și mai expresivă decât simplul „drăguț”, ceea ce o face memorabilă pentru cei care învață coreeană.
În versul „저 밑에 앙증맞고 새빨간 [jeo mite angjeungmatgo saeppalgan]”, TWICE vorbește despre butonul mic și roșu de „apreciere” pe care își dorește ca persoana iubită să îl apese. Terminația -고 [go] înseamnă „și”, legând „drăgălaș” de descrierea „roșu aprins”.
„LIKEY” de TWICE este o explozie de emoție adolescentină transformată în postări, machiaj și notificări. Naratoarea vrea să arate fiecare lucru mic și își dorește ca, pe ecranul telefonului, să pară „cea mai frumoasă”. Se preface că nu-i pasă, dar își pune BB cream și ruj, își alege poza cu grijă și speră ca persoana care îi place să zâmbească și să apese butonul roșu de „like”. Repetiția „Me likey likey likey” [Îmi place, îmi place, îmi place] și „두근두근두근” [trop-trop-trop, ca o inimă care bate repede] face ca entuziasmul să sune aproape ca o notificare care nu se mai oprește.
Partea amuzantă este lupta dintre „nu vreau să par interesată” și efortul foarte clar depus pentru o fotografie perfectă. Ea își ține respirația ca să tragă fermoarul, își aranjează talia și spune, practic, „am reușit, m-am îmbrăcat”, în timp ce se gândește la toate hainele frumoase din lume. Un simplu „like” i se pare prea banal pentru ce simte, dar tot acel semn îi poate schimba ziua: fără somn, întârziată sau supărată pentru că nu primește nicio reacție, ea trece rapid de la tristețe la dans când mesajul apare în sfârșit. Melodia surprinde foarte bine acest flirt modern, în care un deget apăsat pe ecran poate însemna enorm.